• Testat Dermatologic
• Nu este testat pe animale
• Fără Aluminiu, Parabeni, Phenoxyethanol, Coloranți, Parfum
• Produs și Notificat în UE: Asigurând respectarea riguroaselor standarde de calitate și siguranță impuse de Uniunea Europeană.

• Se aplică în strat subțire pe zona dureroasă și se masează ușor până la absorbția completă în piele.
• Gelul poate fi aplicat ori de câte ori este necesar, conform nevoilor personale.
• Evitați contactul cu ochii și spălați-vă pe mâini imediat după utilizare.
• Nu se aplică pe pielea lezată, pe zonele cu infecții purulente, pe mucoase sau în apropierea ochilor, sau în caz de dermatite acute.

În această secțiune, explorăm baza științifică a fiecărui ingredient principal al produsului nostru. Echipa noastră a selectat cu grijă studiile prezentate aici, care evidențiază diverse proprietăți și efecte posibile ale ingredientelor, ilustrând potențialele beneficii pentru sănătate și aplicațiile lor în diverse domenii biomedicale. Această cercetare profundă subliniază angajamentul nostru pentru calitate și inovație, reflectând dedicația noastră în alegerea celor mai bune ingrediente.

Venin de Vipera Ammodytes:

• Sajevic, T., Leonardi, A., Križaj, I. (2011). Haemostatically active proteins in snake venoms. Toxicon 57, 627–645. (Focus: Venom properties, including inflammation reduction)
• Georgieva, D., Arni, R. K., & Betzel, C. (2008). Proteome analysis of snake venom toxins: pharmacological insights. Expert Review of Proteomics, 5(6), 787-797. (Addresses muscle relaxation effects of certain snake venoms).
• Mackessy, S. P. (2010). Evolutionary trends in venom composition in the western rattlesnakes (Crotalus and Sistrurus). Toxicon, 55(8), 1463-1474.
• Ziganshin, R. H., et al. (2015). Snake venom components and their applications in biomedicine. Cellular and Molecular Life Sciences, 72(24), 4651-4671.
• Gutierrez, J. M., et al. (2009). Understanding the snake venom metalloproteinases: An interview with Jay Fox and José María Gutiérrez. The Journal of Biological Chemistry, 284(14), e7-e11.

Turmeric (Curcuma):

• Jurenka, J. S. (2009). Anti-inflammatory properties of curcumin, a major constituent of Curcuma longa: A review of preclinical and clinical research. Alternative medicine review, 14(2).
• Daily, J. W., Yang, M., & Park, S. (2016). Efficacy of turmeric extracts and curcumin for alleviating the symptoms of joint arthritis: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. Journal of medicinal food, 19(8), 717-729.
• Menon, V. P., & Sudheer, A. R. (2007). Antioxidant and anti-inflammatory properties of curcumin. Advances in experimental medicine and biology, 595, 105-125.
• Aggarwal, B. B., & Harikumar, K. B. (2009). Potential therapeutic effects of curcumin, the anti-inflammatory agent, against neurodegenerative, cardiovascular, pulmonary, metabolic, autoimmune and neoplastic diseases. The international journal of biochemistry & cell biology, 41(1), 40-59.
• Hewlings, S. J., & Kalman, D. S. (2017). Curcumin: A review of its effects on human health. Foods, 6(10), 92.

Salvie:

• Kennedy, D. O., & Scholey, A. B. (2006). The psychopharmacology of European herbs with cognition-enhancing properties. Current pharmaceutical design, 12(35), 4613-4623. (Covers anti-inflammatory and antioxidant properties).
• Perry, N. S., et al. (2000). In-vitro activity of S. lavandulaefolia (Spanish sage) relevant to the treatment of Alzheimer’s disease. Journal of Pharmacy and Pharmacology, 52(9), 895-902.
• Lu, Y., & Foo, L. Y. (2002). Polyphenolics of Salvia—a review. Phytochemistry, 59(2), 117-140.
• Tildesley, N. T., et al. (2005). Salvia lavandulaefolia (Spanish sage) enhances memory in healthy young volunteers. Pharmacology Biochemistry and Behavior, 83(3), 442-448.
• Perry, E., et al. (2003). European herbs with cholinergic activities: Potential in dementia therapy. International Journal of Geriatric Psychiatry: A journal of the psychiatry of late life and allied sciences, 18(7), 625-631.

Salcie:

• Vlachojannis, J. E., Magora, F., & Chrubasik, S. (2012). Willow species and aspirin: different mechanism of actions. Phytotherapy research, 26(7), 1102-1104. (Focus: Information about salicin, which diminishes pain and inflammation).
• Schmid, B., Lüdtke, R., Selbmann, H. K., Kötter, I., Tschirdewahn, B., Schaffner, W., & Heide, L. (2001). Efficacy and tolerability of a standardized willow bark extract in patients with osteoarthritis: randomized placebo-controlled, double blind clinical trial. Phytotherapy research, 15(4), 344-350.
• Beer, A. M., & Wegener, T. (2008). Willow bark extract (Salicis cortex) for gonarthrosis and coxarthrosis–results of a cohort study with a control group. Phytomedicine, 15(11), 907-913.
• Chrubasik, S., Eisenberg, E., Balan, E., Weinberger, T., Luzzati, R., & Conradt, C. (2000). Treatment of low back pain exacerbations with willow bark extract: a randomized double-blind study. The American journal of medicine, 109(1), 9-14.
• Biegert, C., Wagner, I., Lüdtke, R., Kötter, I., Lohmüller, C., Günaydin, I., … & Willich, S. N. (2004). Efficacy and safety of willow bark extract in the treatment of osteoarthritis and rheumatoid arthritis: results of 2 randomized double-blind controlled trials. The Journal of rheumatology, 31(11), 2121-2130.

Mentol:

• McKay, D. L., & Blumberg, J. B. (2006). A review of the bioactivity and potential health benefits of peppermint tea (Mentha piperita L.). Phytotherapy research, 20(8), 619-633. (Focus: Covers analgesic and cooling effects).
• Akdogan, M., Ozguner, M., Kocak, A., Oncu, M., & Cicek, E. (2004). Effects of peppermint teas on plasma testosterone, follicle‐stimulating hormone, and luteinizing hormone levels and testicular tissue in rats. Urology, 64(2), 394-398.
• Alvarado‐Vásquez, N., et al. (2003). Effect of Mentha piperita (peppermint) on the pharmacokinetics and pharmacodynamics of a sustained release theophylline preparation in man. Phytotherapy research, 17(5), 563-565.
• Umezu, T. (2011). Evaluation of the effects of plant-derived essential oils on central nervous system function using discrete shuttle-type conditioned avoidance response in mice. Phytotherapy research, 25(6), 847-855.
• Alam, M. M., et al. (2016). Efficacy of Peppermint oil in diarrhea predominant IBS – a double blind randomized placebo – controlled study. Mymensingh medical journal: MMJ, 25(1), 19-22.

Camfor:

• Nair, B. (2001). Final report on the safety assessment of camphor. International journal of toxicology, 20, 61-94. (Focus: Covers soothing inflammation and pain).
• De Sousa, D. P. (2011). Analgesic-like activity of essential oils constituents. Molecules, 16(3), 2233-2252.
• Umezu, T. (2010). Behavioral effects of plant-derived essential oils in the Geller type conflict test in mice. Journal of ethnopharmacology, 130(2), 410-413.
• Tateba, H., Shimoda, H., Tanaka, K., Sekiya, N., Aso, H., Inoue, S., … & Kobayashi, H. (1993). The effects of camphor-containing ointment on infants. Acta Paediatrica, 82(9), 714-716.
• Vigan, M. (2010). Essential oils: Renewal of interest and toxicity. European journal of dermatology, 20(6), 685-692.

   

*Informațiile prezentate aici sunt în scop informativ și nu reprezintă sfaturi medicale. Consultați întotdeauna un profesionist în domeniul sănătății înainte de a lua decizii legate de sănătate. Compania noastră nu este responsabilă pentru acțiuni bazate pe acest conținut.

• *Reacția la produs poate varia de la persoană la persoană și efectele pot diferi față de cele prezentate pe site.
• Produsul nu este recomandat pentru utilizare de către copii cu vârsta sub 6 ani.
• Femeile gravide sau care alăptează ar trebui să consulte un medic specialist înainte de utilizare.
• Este indicat ca, înainte de prima utilizare, să testați produsul pe o porțiune mică de piele.
• Deși gelurile noastre sunt formulate pentru a ajuta la ameliorarea durerilor musculare și articulare, există câteva situații în care utilizarea lor trebuie abordată cu precauție:
  • Pentru Gelul Forte ÎNCĂLZITOR, evitați utilizarea dacă aveți reumatism acut infecțios, deoarece acest tip de reumatism afectează deja circulația sanguină.
  • Evitați aplicarea gelului în zona de la baza gâtului (zona cefei) pentru a preveni modificări bruște ale circulației sanguine.